În somn, reciclez persoane. Azi la prânz am visat pe cineva pe care nu mai văzusem de multă vreme, o persoană pe care o cunoscusem puțin, nu mai mult de o zi. În vis, însă, juca un alt rol, ceva mai important. M-am trezit cu o senzație ciudată. Încercam să-mi dau seama cine e cu adevarăt. Până să-mi pun ordine în amintiri, am uitat ce am visat și cine era cunoștința asta cu identitate interșanjabilă.
Știu că nu pare o poveste teribil de interesantă, dar îmi aduc aminte atât de rar ce visez încât momentele de genul ăsta mă fac să mă simt ca un Jacques Cousteau al subconștienutului. Ceea ce nu sunt, bineînțeles.
Se subintelege.
(tare uratica e tema asta!)