…
iunie 22, 2008A MOTHER is accused of partially skinning her caged son and feeding it to relatives.
My 2 cents? Cineva trebuie sa impinga de la spate asteroidul care vine sa ne transforme pe toti in muci. Cat mai repede.
Fuck.
de-a binelea.
A MOTHER is accused of partially skinning her caged son and feeding it to relatives.
My 2 cents? Cineva trebuie sa impinga de la spate asteroidul care vine sa ne transforme pe toti in muci. Cat mai repede.
Fuck.
Toata lumea stia sigur-sigur cine o sa castige grand prix-ul de film la cannes (hint: e mare, paroasa si tine perfect ritmul la tobe).
Asa ca juriul a facut o mega-nastrusnicie. A ales doi castigatori: gorila de care vorbeam mai sus SI spoturile la halo, care au rupt fashu la clio acum cateva luni.
(btw, si-ul ala scris cu litere mari e o premiera in istoria festivalului. Pana acum nimeni n-a impartit un Film Grand Prix)
In concluzie, finala campionatului european o sa se termine la egalitate.
PS: oare ce fac pariorii de la cannes acum?
Cadbury Gorrila (dar cine naiba n-a vazut-o pana acum?)
Spotul meu preferat din seria Halo:
S-ar putea sa ma insel, dar cred ca timpul e un sir de pitici. Ii vad trecand pe langa mine, in ultima vreme mai repede decat oricand. Uneori incep chiar sa-mi fac griji.
Dar sa va spun cum e cu piticii. Unii sunt grasi, plin de experiente si isi asorteaza la hainele piticesti un zambet satisfacut. Altii… sunt si nu sunt. Abia ii vad, se grabesc sa dispara de tot, probabil rusinati de lipsa lor de importanta.
E un sir intreg de pitici - va spun!! - timpul asta.
Si uneori ma enervez al dracului de tare. Le ard o palma si-i dobor la pamant. Nu mai treceti voi pe langa mine, o iau eu inainte. Veniti si voi daca vreti.
Nu stiu, poate gresesc.
Ieri am terminat facultatea. Azi am facut 22 de ani. Abia astept sa vad ce se intampla maine.
Duminica, 5 AM, la coada de la ghiseul non stop McDonalds din Romana. Avem de toate, un mare curcubeu de nationalitati. Putini romani.
Printre noi, un francez asa cum ii sta bine, deci relaxat. Are camasa deschisa, burta mare si plina de alcool. Vorbeste tare in timp ce asteapta la rand la chiftele. Intr-o engleza impiedicata ii explica unui roman de-al nostru cum sta treaba. Incep sa-i ascult pentru ca ador oamenii care explica ei cum sta treaba.
Romanul, pe la 25 de ani, exact omul mediu. Nu e emo, nu e rock, nu e manele. E printre si la medie, de un mainstream plin de modestie.
La un moment dat, francezul ii explica romanului cum sta treaba in Romania si ce potential ascuns e aici printre boscheti:
“You kno’ i saw zis begger. Right there! He knew five languages. Five! English, Spanish, Italian…”
Romanul, pana atunci mai atent la chiftele decat la francez, i-o taie repede:
“Of course he knows! He’s been in the west, begging. That’s how he learned. You know what that means? Begging?”
1-0 pentru Romania. Contraatac francez, prin invaluire:
“But he can learn. He learned that, right?”
“Yes, like a dog that grovels at his owner’s feet for food. Nothing more.”
2-0 pentru romani, cinicii din Carpati.
A fost distractiv. Si apoi mi-am luat un cheeseburger.
Pe vremea cand Printesa Leia era sedusa de un Han Solo cu vocea Irinei Nistor, eu:
Fix ca atunci m-am simtit si cand am intrat pe Wikisky.
Trebuia sa ma fac astronaut. Sau macar extraterestu.